Coloană de 382 de tone ridicată cu un sistem de ridicare de tip turn
19 iunie 2015 | Markus Lackner
„Nimic din ceea ce am făcut acolo nu a fost ceva de rutină”, deschide discuţia Günther Wimmer de la departamentul de tehnologie de transport şi de ridicare Felbermayr, privind proiectul conceput în măsură decisivă de Wolfgang Schellerer, director al companiei Felbermayr. În faza de elaborare, care durase peste doi ani şi jumătate, se adunaseră aproximativ cinci terrabiţi de date. Însă după ce coloana a ajuns pe suprafaţa de transbordare Felbermayr din portul Albern şi toată lumea aştepta curioasă ridicarea de pe navă pe autocamionul cu platformă joasă, totul era gândit în detaliu până la final. Cel puţin teoretic. Pentru că întrebarea dacă totul va funcţiona într-adevăr conform planurilor în studiile de detaliu pe calculator avea să primească un răspuns abia mai târziu.
Premieră în portul Albern
Au fost necesare peste 40 de transporturi cu autocamionul pentru a aduce o macara LR1600 la locul operaţiunii în portul Albern. La o greutate de lucru de aproximativ 780 de tone, echipamentul de înaltă tehnologie reuşeşte să manipuleze o sarcină de încărcare de 600 de tone. Acest lucru corespunde greutăţii a aproximativ 500 de vagoane de clasă medie. „La descărcarea coloanei grele de 382 de tone, braţul în consolă de 42 de metri lungime a realizat o rază de acţiune de 16 metri”, explică Wimmer. Apoi, cu sarcina suspendată, el s-a retras şase metri şi ulterior a pivotat cu aproximativ 65 de grade către stânga, pentru a depune ulterior încărcătura pe autocamionul cu platformă joasă. Toate acestea s-au petrecut aproape ca şi cum ar fi fost redat cu încetinitorul. Pentru o distribuţie pe cât posibil de bună a greutăţii, a fost concepută o suprafaţă de transport de 180 de metri pătraţi, placată cu lemn de Bongossi. Pe aceasta, masa s-a distribuit în mod ideal, iar greutatea macaralei şi a coloanei a fost deviată optim în sol. După aproximativ o oră, ridicarea era încheiată şi încărcătura poziţionată pe un autocamion cu platformă joasă, cu 18 punţi. Acum se putea începe cu lucrările de asigurare a încărcăturii pentru transportul care avea să urmeze.
Tehnologia păcăleşte statica podurilor
În seara de 20 iunie a început. 1.300 de cai putere torceau liniştiţi la ralanti. Totul era pregătit pentru prima etapă. „Aceasta ne-a condus de la locul de transbordare şi depozitare din portul Albern până la incinta rafinăriei OMV, situată la o depărtare de circa şapte kilometri. În calitate de maşină de tractare şi maşină împingătoare au fost folosite două Mercedes Actros cu antrenare pe trei punţi. Pentru a se realiza tracţiunea necesară, maşinile au fost lestate, mărindu-se greutatea fiecăreia la 35 de tone”, explică Wimmer. Cu autocamionul cu platformă joasă împreună cu coloana, s-a atins astfel o greutate totală de transport de aproape 570 de tone. După circa o oră de drum şi aproape doi kilometri parcurşi, s-a ajuns la podul Schwechat. Conform declaraţiilor domnului Wimmer, pentru că forţa portantă a podului nu putea să facă faţă cerinţelor statice ale transportului, a fost necesară adoptarea unor măsuri speciale: „În acest scop, s-a generat o contrapresiune sub pod prin intermediul unei construcţii speciale din oţel. Cu ajutorul unui sistem de senzori, foarte complex din punct de vedere tehnic, această contrapresiune a fost adaptată continuu la încărcarea din momentul respectiv şi a atins astfel între 50 şi 200 de bari. Pentru a putea fi documentate posibilele avarii subsecvente, podul a fost monitorizat suplimentar pe durata traversării cu un aşa-numit sistem de monitorizare pentru stabilitatea podului.” Această tehnologie permite o consemnare a prejudiciilor, teoretic posibile, aduse podurilor pe baza comportamentului la vibraţii. Astfel este posibilă o comparaţie între starea de după traversare şi starea de dinainte a acestora.
Alte puncte cheie pe drumul către OMV au fost parcurgerea localităţii Mannswörth şi intrarea pe autostrada A4. Un factor mare de nesiguranţă în cazul transporturilor grele îl reprezintă şi autoturismele parcate frecvent de-a lungul străzilor. Pentru a se preveni acest lucru, au fost distribuite din timp foi volante. Însă, conform declaraţiilor domnului Wimmer, populaţia de aici a manifestat întotdeauna înţelegere şi a respectat indicaţiile de oprire şi de parcare. În jurul orei unu dimineaţa, transportul de mare tonaj a urcat pe A4 pe un drum temporar de acces pe autostradă, a traversat-o şi apoi a rulat circa un kilometru pe banda de sens opus, în direcţia podului Danubia. Acolo transportul de mare tonaj, lung de aproape 52 de metri, a părăsit autostrada şi a ajuns în jurul orei două dimineaţa în incinta rafinăriei OMV.
Putere cu sistemul de ridicare de tip turn
Condiţiile statice insuficiente şi un pod de ţevi au făcut în continuare lucrurile dificile pentru echipa de transport, formată din 38 de oameni. Deja la scurt timp după intrare, nu a fost posibilă trecerea pe sub un pod de ţevi. „Pentru a putea trece totuşi cu transportul înalt de aproape şapte metri, departamentul nostru de montaje grele a instalat un sistem de deplasare cu un dispozitiv de împingere de tip sanie. Cu acesta a fost posibilă descărcarea coloanei şi glisarea acesteia pe sub podul de ţevi“, explică Wimmer. În partea cealaltă, colosul de oţel a fost aşezat apoi pe un vehicul autopropulsat cu 16 punţi şi transportat spre locul de destinaţie propriu-zis.Pentru că, pe baza condiţiilor de sol şi de spaţiu, nu era posibilă o ridicare cu ajutorul unei macarale, pentru marea finală a intrat în acţiune un dispozitiv de basculare. „În acest proces, colegii noştri de la departamentul de montaje grele din Krefeld au realizat lucruri extraordinare”, spune Wimmer. Pentru că în vederea rotirii la verticală a coloanei prin intermediul dispozitivului de basculare, a fost necesară instalarea unui sistem de ridicare de tip turn cu o înălţime de 36 de metri. În acest scop, într-o acţiune care a durat o săptămână, au fost montate aproximativ 160 de tone de oţel. Apoi, pentru aşezarea definitivă pe fundaţie, a fost montat dispozitivul de basculare la capătul de jos al rezervorului. La capătul de sus au fost fixate cablurile sistemului de ridicare de tip turn. Cablurile au fost trase apoi în sus prin intermediul unor echipamente de ridicare iar SPMT-ul s-a deplasat continuu în sus, în timp ce rezervorul a putut fi adus la verticală prin intermediul dispozitivului de basculare. „Acest proces a durat aproximativ cinci ore”, constată Wimmer. Acum a urmat demontarea dispozitivului de basculare de pe SPMT şi coloana a fost ridicată. A durat încă alte aproximativ cinci ore până când, cu ajutorul sistemului de ridicare de tip turn montat pe şine, acest reactor a fost deplasat aproape opt metri în lateral, rotit cu 36 de grade şi a putut fi aşezat pe fundaţie. Astfel, într-o finală dificilă din punct de vedere tehnic, a fost dus la bun sfârşit şi „programul liber”.
În continuare mai urmează ca acest colos din oţel de înaltă tehnologie să fie integrat în rafinărie de către beneficiarul OMV, pentru a înlocui unul dintre rezervoarele existente din anii '80.
